foraje valcea, hidrotop, studii geotehnice, foraje geotehnice, foraje pentru alimentare cu apa, epuismente, foraje geotermale, foraje puturi apa, companie foraje puturi

Aici se face legătura dintre un foraj și pompă de căldură. Prin intermediul forajelor scoatem căldură din pământ și o introducem în locuința noastră, sursa regenerabila.

Pentru a înțelege cum lucrează o pompă de căldură gândiți-vă la un frigider. Este cel mai simplu exemplu. Din frigider se scoate căldura și aceasta este cedată camerei, respectiv mediului înconjurător..

Din punct de vedere al clasificării, pompele de căldură se disting în funcție de mediul din care se ia căldura, sol, aer sau apă și cel căruia i-o dă. Mediul acesta din urmă este de fapt și agentul termic. La noi, în România, se folosește cu preponderență mediu care preia căldura ca fiind apa. Apa încălzită este folosită ca agent termic.

Pompa de căldură sol-apă. Sistemul de foraje pentru pompe de caldura

Funcționarea unei pompe de căldură (sol-apă) se bazează pe exploatarea proprietăților fizice ale unui lichid, respectiv agentul frigorific

Schema de principiu a unui sistem de incalzire compus din pompa sol-apa cu foraje verticale, se observa cele trei parti componente principale…

La o instalație de încălzire care folosește pompa de căldură putem distinge trei părți. Prima, circuitul primar, preia printr-un sistem de foraje căldura de la pământ.

A doua parte este pompa de căldură propriu-zisă și circuitul ei interior. Aici se întâmplă două lucruri. O dată căldura din sol este preluată (de la agentul frigorific) și predată unui schimbător de căldură. Apoi, căldura aceasta se transferă agentului termic, apa, cum am spus.

În final, a treia parte asigură prin intermediul agentului termic cedarea căldurii la sitemul de incalzire : prin pardoseala , ventilator, sau calorifere .

Sistemul de foraje asigură deci circulația unui agent de lucru de genul amestecului apă-glicol. Agentul frigorific, rece, intră în pământ și se încălzește de la căldura acestuia. Apoi, la suprafață, în interiorul pompei sol-apă, agentul frigorific cedează căldura pe care a acumulat-o. Mai departe, căldura va fi dusă prin intermediul agentului termic în interiorul locuinței, spațiului necesar de a fi încălzit.

Ca să scoți căldura din pământ prin intermediul forajelor e nevoie de colectori. Sau sonde colectoare. Aceștia sunt tocmai elementele de tubulatură ale unui foraj. Doar că, la foraje cu destinația pompelor de căldură avem și posibilitatea de a-i amplasa în plan orizontal. Sunt colectorii orizontali, un anume gen de serpentine îngropate în pământ la adâncime relativ mică de aproximativ 1-3 metri.

Colectorii verticali sunt de fapt sonde geotermale care se introduc într-un foraj de adâncime mai mare. În fapt sunt două țevi reunite la capătul de jos, astfel încât să existe un cricuit închis prin care circulă agentul frigorific. Acestea sunt sondele de adâncime. Mare parte dintre aceste sonde sunt de tip U. Cele mai folosite dimensiuni sunt ale sondelor verticale cu simplu U sau dublu U sunt de 40 mm.

Pompe de căldură aer-apă si apă apă

Pompa de căldură de tip aer-apă ia căldura din mediul ambiant și o introduce în spațiul de încălzit. Este considerată o metodă destul de ineficientă , tocmai datorită lipsei de constanță a mediului primar. Adică acela de unde se ia căldura. Se folosesc destul de puțin.

Pompele de caldura apa apa sunt cele mai eficiente pompe de caldura. Acestea extrag energia termica din apa freatica sau din alta sursa de apa si o folosesc pentru incalzirea spatiilor interioare si prepararea apei calde menajere. Mai mult, in timpul verii, pompele de caldura apa apa pot functiona in regim free cooling, racind spatiile interioare direct prin utilizarea apei freatice, fara pornirea compresoarelor.

Eficiența pompelor de căldură

Cele trei tipuri de pompe au randamente diferite. Este, poate, unul din raționamentele care, în final, determină prețuri și ne fac să alegem ce tip de pompă de căldură vom instala. Adâncimea de foraj are și ea o importanță.

Sortarea pompelor de căldură se face cu ajutorul unui coeficient, denumit COP. La modul simplist vorbind, el s-ar putea interpreta și în felul următor. O pompă de căldură este cu atât mai eficientă cu cât, la un kW de energie electrică folosită vei obține mai mulți kW de căldură în spațiul care se încălzește. Adică dacă veți cheltui un total de putere electrică de 10 kW și obțineți 80 kW de căldură… aveți randament COP 8.

Esența unei pompe de căldură este să aibă COP cât mai mare. Mai jos redăm valorile COP pentru cele trei tipuri de pompe.

  • Pompele aer-apă COP: 3-4
  • Pompe sol-apă au COP 4-6.5
  • Pompele apă-apă au un COP mediu undeva pe la cifra 5

Atunci când achiziționați o pompă de căldură veți ține cont desigur să aveți un COP cât mai mare, asta înseamnă eficiență cât mai bună și implicit cheltuieli lunare cu încălzirea mai mici.

Pompele de căldură în Europa și în România

In Europa, la nivelul caselor noi construite, cam 80% fintre acestea sunt dotate cu pompe de căldură. Iar cea mai mare parte sunt de tip sol-apă, ceea ce implică execuția de foraje.

În România lucurile stau foarte diferit, însă evoluția este dinamică, în sensul că există o cerere din ce în ce mai mare pentru încălzire cu pompe de căldură. Ce face ca procesul de creștere a popularității acestor sisteme de încălzie să fie totuși lent este prețul lor. În sensul că puterea de cumpărare din România este destul de defazată față de prețuri. Totuși, cine construiește o casă nouă și este conștient de eficiența încălzirii cu pompe de căldură va investi în foraje, în pompă, în tot ceea ce înseamnă încălzirea.